Aşadar, am luat pastile de slăbit. Pentru că am o poftă de mâncare nebună şi mă temeam că într-o zi o să mănânc ceaşca de cafea sau tastatura, m-am interesat care sunt cele mai cool pastile, am aflat că-s Super Slim -ul, apoi m-am întâlnit cu un băiat care mi le-a livrat ca pe droguri, cu ochii în patru. Mă uit pe net.
Wow necaz mare. Lumea reclama inebunită fel şi fel de reacţii adverse, incluzând tremurături, insomnii, palpitaţii, scăderea tensiunii, leşin, epilepsie, leziuni neuronale, incapacitatea de învăţa, slăbirea memoriei şi alte lucruri extrem de grave, plus că unii oameni foarte serioşi acuză existenţa unor amfetamine în pilule şi cer grabnic intervenţia ministerului sănătăţii. Să se interzică, zbiară cunoscătorii supăraţi.
Ohh, e drept, nu vreau să mor, dar nici să îndur umilinţe după umilinţe. De pildă într-o seară în club, una la care mă tot dădeam, trece pe lângă mine cumva, mă apucă cu o mângâiere uşoară de undeva din zona rinichilor şi îmi şopteşte: "eşti cam rotunjor pentru gustul meu". Să leşin pe loc, să mă apuce damblaua. Sfinte Ceruri câtă cutezanţă din partea ei!! Mă rog, cu aceste gânduri în minte, împing pastila pe gât, iau câteva guri de apă şi aştept.
Peste cinci minute stau într-o rână şi îmi văd toată viaţa prin faţa ochilor. Îmi plâng de milă, că voi muri aşa tânăr, într-un birou în faţa computerului. Am vertij, ameţeli, transpir abundent şi inima îmi bate cu putere. Cu o sforţare supremă ridic o mână să apuc telefonul pentru a suna la salvare. O voce interioară îmi răsună însă în urechi: "Bă tâmpitule, pastila nu avea cum să-şi facă efectul aşa repede!!"
Mda, sunt un penibil mă gândesc şi brusc îmi trec şi tremurăturile şi senzaţia de leşin şi toate celelalte. Ar trebui să am decenţa să aştept ca substanţele să intre in circuitul sangvin şi apoi să mă dau de ceasul morţii, aşa că mă hotărăsc să aştept măcar un ceas şi apoi să trec la leziunile neuronale.
M-am luat cu lucrul şi am uitat. Îmi amintesc brusc peste vreo patru ore şi simt cum ameţesc prăbuşindu-mă în spirale. La dracu îmi spun cu o ultimă zvâcnire a creierului. Poate că efectul deja a trecut, iar eu sunt doar un ipohondru afurisit. Dacă vreme de 4 ceasuri n-a fost nimic, cum se poate să fie tocmai acum?
Evident mă lasă toate simptomele şi singurul lucru pe care îl simt e o foame nestăvilită. Mă întreb dacă nu cumva am luat vreo vitamină care creşte pofta de mâncare şi studiez din nou cutia. Mda, mormăi eu, gândindu-mă la o treabă foarte logică. De ce ar ascunde chinezii amfetamine într-un produs de o sută de ori mai ieftin? De ce ar comercializa substanţe ilegale la preţ mic? Eu ştiu că riscurile cresc preţul la orice!! E clar că-s tâmpiţi cei care susţin aşa ceva.
Apoi mă întreb dacă pastilele au vreun efect. După un "tratament" de două săptămâni ştiu că totul e placebo. Pastilele sunt nişte prafuri încapsulate fără nici o valoare şi singurul lucru care ne poate face să slabim e propria voinţă. Creierul nostru poate determina organismul să facă orice. Să vindece, să îmbolnăvească, să creadă, să creeze, să atragă, să respingă, etc. Omul e o existenţialitate extrem de complexă pe care numai nebunii cred că o cunosc. Rezervele noastre de forţă interioară sunt practic necunoscute ori doar bănuite.
Cei care au luat Super Slim şi au căzut pe jos şi-au dovedit de fapt câtă putere au. Câtă convingere. Cât de mult influenţează credinţa funcţionarea organismului. Şi eu am căzut în aceeaşi capcană şi n-am nici o îndoială că puteam şi să mor dacă nu gândem lucid. De fapt aceste pastile nu fac altceva decât să deschidă vitrina cu monştri pe care o ţinem zăvorâtă, iar cei care experimentează fel şi fel de reacţii năucitoare plătesc de fapt tribut propriilor demoni.
Insomnia nu e de la Super Slim ci de la inactivitate fizică ori alte motive, tremorul acuzat de către cei care au luat e frica adusă la lumină, leşinul de asemenea. Deşi documentarul "The secret" e departe de adevăr, el poate fi totuşi un bun început pentru cei care nu cred în forţa interioară.
Cine nu mă crede, să-mi aducă o cutie de Super Slim, iar eu o voi înghiţi pe toată într-un minut. Desigur nu recomand nimănui să facă asta, câtă vreme există oameni care de la o singură pastilă erau să dea ortul popii. Până şi eu, cu toată bravada, continui să le iau pentru că am senzaţia ca un pic, un pic diminuează foamea. Dar cine spune că placebo nu funcţionează şi în cazul meu?
