Nemţii nu mai zâmbesc …

Share Button

Angela Merkel arabs Nemţii nu mai zâmbesc. Prima dată când am ajuns în Europa, după ce am trecut de Ungaria, am fost surprins ca fiecare dintre noi, de zâmbetul amabil al vânzătorilor din benzinăriile austriece, urmat de acel frumos “bite schon” la orice interacţiune cu ei. Atunci, după primele 10 min. “de Austria”, am învăţat la rându-mi să zâmbesc şi să rostesc “danke schon”.

După acea ieşire spre zona civilizată a Europei, destinul m-a purtat adesea spre centrul şi Vestul Europei. Ori cu maşina, ori cu avionul, în concedii sau cu treabă. Am cunoscut foarte bine Franţa, Germania, Olanda, Belgia sau Austria. Am stat în frumoasele staţiuni germane sau austriece, unde ziua, pe străzi sau în cofetării sorbeam cu plăcere o cafea bună în compania unor mici orchestre ce interpretau piese clasice celebre, pentru ca seara, pe holurile hotelurilor să se audă în surdină Mozart. Totul glasat cu acel zâmbet firesc al celui ce îţi aducea la masă clatite sau încasa nota.

De vreo 3 ani însă n-am mai fost în Europa. Îmi era dor de zâmbetul omniprezent ce începea când treceaiMusulmani Germania de Ungaria şi mai ales de lipsa graniţelor. Ultima dată când am fost cu maşina, prima şi ultima graniţă a fost cea româno-maghiară, pentru ca apoi să trec dintr-o ţară în alta la fel de simplu ca dintr-un judeţ în altul – acasă. Uneori nici nu ştiai că ai trecut. În urmă rămânea o plăcuţă pe care scria “Osterreich Republik”, “Deutschland”, “Nederland”, etc. şi simţeai că ai trecut în altă ţară pentru că totul devenea mai curat, mai frumos, drumurile mai bune, autostrăzile mai largi, giratoriile mai logice. Când ajungeai în Olanda, deja uitai că există o ţară fără drumuri, plină de hârtoape şi de corupţie, unde lumea nu zâmbeşte.

Arabi in GermaniaZilele trecute am fost cu treabă în Germania. Ce m-a mirat foarte tare a fost redeschiderea graniţelor. Peste tot s-au reintrodus controalele de frontieră, s-au reactivat barăcile vamale, iar traficul a fost redirecţionat printre ele. Vameşii mânioşi şi încruntaţi caută zadarnic să facă probleme, iar autocarele cu ţigani se scurg într-o procesiune lentă spre Anglia şi Franţa. N-au ce să le facă. Îi privesc cu dispreţ şi ură, apoi le dau înapoi buletinele europene şi se întorc cu spatele să nu-i mai vadă.

Într-un astfel de autocar am fost şi eu. Frica de avion m-a determinat să apelez la acest mijloc de transport şi rău am făcut. Pe lângă faptul că o firmă ţepară – Luna/Latino Tour căreia ar trebui să i se retragă licenţa de transport – a făcut 17 ore din Bucureşti la Arad, în autocar s-au urcat vreo 60 de ţigani care mergeau la “treabă” în Anglia.

La vămi, eram invitaţi să stăm pe locuri, iar vameşul se urca în autocar să ne verifice documentele.Stop multiculturalismului Renunţau repede din cauza mirosului pestilenţial. În benzinăriile austriece nimeni nu mai zâmbea. Oamenii erau cu ochii în patru şi ne serveau cu o scârbă nedisimulată. Tiganii treceau la treabă la fiecare popas. Îşi luau puradeii în braţe şi se apucau de cerşit. Şi pentru că întodeauna stăteam separat de grup, veneau şi la mine să le dau “un euro pentru ăla mic”. Nimeni nu mai zâmbea …

Nemţii nu mai zâmbesc nici în cochetele staţiuni germane, pentru că şi acolo la fiecare pas vezi migrants-hungary-austria-germany4-800x534cerşetori şi hoţi din România care fac viaţa grea turiştilor şi localnicilor. Arabii au ocupat centrele oraşelor cu shaormerii murdare şi transpirate, unde hârtiile şi ţigările se aruncă pe jos. Din Vest, din Koln şi până în Est la Passau, Germania e alta. E ocupată de arabi, turci şi ţigani care pleznesc de satisfacţie. Pe locul lor de cerşit, în faţa praveliei unde stau răscrăciţi şi vorbesc în gura mare sau oriunde lucrează. Mizeria e la modă, limba arabă la fel. Ţiganii vorbesc între ei pe ţigăneşte sau româneşte şi auzi mereu în urma ta, precum o stafie care te bântuie, limba natală.

Nici măcar cluburile de noapte (discotecile) nu au scăpat de noua eră. Sunt pline de arabi hămesiţi după femei, cu ochii măriţi în semi-întunericul clubului, cu acea patină de agresivitate specifică. Nemţii nu mai zâmbesc nici acolo.

Nemţii nu mai zâmbesc …. nicăieri.

Share Button

Leave a Reply

Your email address will not be published.