Intr-o zi ma anunta un coleg ca trebuie sa merg urgent la sefu` in birou . Intreb despre ce e vorba, si prind o aluzie subtire ca ar fi vorba de o promovare. Aha, deci n-am motive sa ma grabesc, imi spun in sinea mea si merg spre locul de fumat. Daca m-as repezi chiar acum in birou, omul ar crede ca sunt inebunit dupa promovari, functii si chestii de astea, deci intelept e sa trag un pic de timp. Termin tigara, imi aranjez costumul si ma indrept spre biroul sefului.
Nu-mi place omul de loc, mai ales ca prin firma umbla vorba despre el ca ar fi fetisit si c/ar bea sampanie din pantofii subalternelor. In plus niciodata nu-i convine ce fac. Daca respect intru totul indicatiile lui si iese prost, ma intreaba daca am creier si personalitate, pentru ca trebuia sa cumpanesc mai bine si sa iau cea mai buna decizie. Daca fac dupa cum imi dicteaza mie instinctele si iese prost ,deasemenea nu va mai spun ce e la gura lui. Asa ca acum cand a venit vremea promovarii, poate ca am sa ma razbun. As putea sa nu accept si astfel sa-i dau de inteles ca il dispretuiesc atat de tare, incat nu vreau nici macar functiile lui. Gandind acestea, ajung in fata usii biroului sau si mi se pare ca ceva nu e in regula. Ahh, stiu ce. Lipseste Lili, secretara lui, care are prostul obicei de-a ne inebuni pe toti cu toti cei 20 de ani ai ei, si cu o vestimentatie redusa la esente. Acum nu stiu ce sa fac; Protocolul spune ca ar trebui sa bat la usa, ceea ce si doresc sa fac, dar ma razgandesc subit, intrucat ma gandesc ca batand la usa as da de inteles ca eu imi inchipui ca sefu ar face ceva deplasat in birou. Si cum nu doresc sa dau nimic de banuit, decid ca-i mai intelept sa intru fara sa bat. Voi tusi mai tare, apoi voi apasa clanta; Zis si facut, si ma trezesc fata in fata cu seful, care o tine parinteste pe genunchi pe Lili, care se ridica brusc si spune: "Ma scuzati dom` director, sunt neindemanatica si am cazut". Acum nu stiu exact ce sa fac. Sunt aproape in mijlocul incaperii, seful se uita ca traznit la mine, Lili isi aranjeaza fusta, incercand zadarnic s-o faca mai lunga decat e, iar eu ma intreb daca sa ies sau nu. As putea iesi, dar astfel, seful ar crede ca eu consider ca facea ceva nepotrivit, ori eu eram dispus sa consider ca n-am vazut absolut nimic. Daca ramaneam pretinzand ca nu am vazut nimic, era mai bine, deci am decis sa astept. Lili parea extrem de stingherita, astfel ca spuse: "Dom` director, eu ... am iesit", si se indrepta spre usa. Eu am observat ca avea bluza deschisa larg la spate. Am blestemat din toti rarunchii situatia, si cum seful mi-a cerut intodeauna sa iau decizii, am luat taurul de coarne. Am anuntat-o. Daca nu i-as fi spus, risca sa iasa din birou in chipul acesta, si ... ce-ar fi spus colegii? Asa ca i-am spus, ba mai mult, am dorit sa nu stau cu bratele incrucisate fata in fata cu un moment in totalitate penibil, si m-am oferit sa-i inchei bluza. Lili ma privea disperata, iar seful privea pierdut spre mine. In cele din urma seful a spus: "Nu Lili, ia un loc, poate se simte domnul". Eu am simtit imediat ca e vorba de mine, dar acum ma intrebam in ce sens ar trebui sa ma simt. Desigur sa iau loc . Sau ce? Poate ca sa inchei bluza secretarei, dar mai inainte sa se aseze? Cu pasi nesiguri si miscari ezitante am inaintat spre un scaun, privind atent in ochii sefului, gata sa raspund la orice dorinta a sa. Nu intelegeam ce doreste sa fac, si situatia asta ma scotea din minti. O clipa m-am gandit sa-l intreb ce anume doreste, dar intr-un mod foarte politicos, din care sa inteleaga cat de mult il stimez. Eram disperat si pierdut. M-am apropiat de un scaun, dar nu eram sigur ca seful doreste sa stau jos, asa ca in ultimul moment m-am indreptat spre Lili si i-am cerut politicos permisiunea sa-i inchei bluza. Am socotit ca odata incheiata, crisparea tuturor va disparea ca prin farmec, si vom putea vorbi de ale noastre. Lili deja se asezase pe un scaun si privea derutata spre domnul director, in timp ce eu ma intrebam daca sa-i cer sa se ridice in picioare sau sa ma las eu in jos. Am ales sa n-o deranjez, deci m-am asezat in genunchi in spatele ei, si am incercat sa-i inchei nasturii. N-am reusit, iar mainile mele neindemanatice m-au tradat si de asta data. Fara sa vreau si pentru ca tremuram ca dracu... i-am deschis sutienul. Era ridicol intru totul. Cum puteam acum sa explic ca n-am vrut? Sefu` tusi gros, si priveam consternat miscarea ritmica a maxilarelor sale. Simteam nevoia sa fac un gest simplu si semnificativ din care sa reiasa ca intodeauna am nutrit cel mai inalt respect atat pentru dumnealui cat si pentru domnisoara Lili, dar nu am gasit nimic de facut. Stiam ca n-ar fi bine sa incerc sa leg la loc sutienul, asa ca mi-am luat mainile de pe trupul fetei si m-am ridicat in picioare. Il priveam pe domnul director astptand instructiuni clare si precise, iar el ma privea pe mine. Abia acum am observat ca in jurul gleznelor domnului director erau infasurati pantalonii. Ooo, Doamne. Desigur cel mai bine e sa ma fac ca n-am observat, asa ca m-am intors cu spatele spre dumnealui si cu fata spre Lili. Si pentru ca seful sa nu creada ca ma holbez la domnisoara Lili, am gasit de cuviinta s-o intreb ce face. Cum in astfel de situatii cel mai bine e sa intrebi politicos de familie, si pentru ca in fata mea statea o femeie am intrebat fara sa-mi dau seama. "Ce face sotul, copiii"? In timp ce cuvintele mi se rostogoleau pe buze, m-am crispat. Mi-am dat seama ce greseala facusem... Lili nu avea cum sa fie casatorita, deci am continuat: "Ma scuzati, probabil sunteti domnisoara". Imi venea sa-mi dau un pumn in gura. Cum am putut sa spun asa ceva??? Probabil ca Lili isi imagina acum ori ca sunt ironic, ori ca imi inchipui ca ea ar fi virgina. Trebuia sa gasesc repede ceva care sa salveze ceea ce era deja un dezastru: "Nu ca mi-as fi inchipuit ca ati fi virgina... Adica nu ... in sensul .." N-am mai apucat sa termin, ca am simtit doua perechi de palme peste obraji. Simteam nevoia sa explic ca nu am dorit decat sa fiu politicos, dar simteam si ca nimeni nu m-ar asculta. Imi venea sa lesin de ciuda ca n-am ocazia sa explic ce-am vrut sa spun, si pentru ca Lili se indrepta spre iesire, am facut doi pasi mari cu gandul s-o opresc si sa o rog sa-mi scuze nepriceperea. M-am impiedicat de un cablu, am tras laptopul sefului de pe masa, am speriat-o ingrozitor pe Lili, iar eu m-am trezit la picioarele sale. Si pentru ca facuse un pas inapoi cand eu am inaintat, si un pantof ii ramasese in urma, am decis sa-i dovedesc respectul meu, si cu toata durerea de genunchi - caci m-am lovit grozav in cadere - am apucat pantoful cu gandul s-o ajut sa se incalte. Tineam pantoful intr-o mana, iar cu cealalta cautam piciorul domnisoarei, cand am realizat ca Lili iesise pe usa fara pantof. Acum tineam pantoful in mana si priveam prostit spre sefu`. Asteptam sa-mi spuna ce sa fac cu pantoful, daca sa ies sa-l duc secretarei, sau sa-l las jos undeva, cand mi-am amintit de ce se spunea prin firma in legatura cu fetisul sefului. M-a cuprins un ras nervos, si nestiind ce sa fac, acum cand nu se mai putea drege nimic, am decis sa-i arat sefului ca n-am absolut nimic impotriva fetisului sau, ba mai mult ca fetisul sau e si fetisul meu, drept pentru care m-am indreptat spre o sticla de J&B, mi-am turnat vreo suta in pantof si l-am dat pe gat. Atunci a izbuncnit si mi-a spus sa ies dracului afara din birou si din firma, intrucat sunt in totalitate tampit. Am auzit ceva despre originile mele si despre mama, dar acum nu mai conta. Ce era sa fac? Sa plec? Sa-l las sa creada ca imi bat joc de dansul? Nu. L-am rugat sa ne calmam si i-am explicat ca am intrat intrucat Lili nu era ... si ca era la el in birou... si ca n-am vrut s-o ating... i-am desfacut sutienul dar n-am vrut ... adica nu ca nu mi-ar fi placut ... si whiskey imi place ... dar nu la munca... acum doar asa ... si pantoful, da ok... imi plac pantofii ....si laptopu oricum nu era bun... adica era. Spunand acestea ridicam constiincios de pe jos bucatile de laptop, incercand sa le pun in ordine, si m-am gandit ca daca tot sunt jos, ar fi bine sa-i ridic si pantalonii, ceea ce am si facut, in timp ce dumnealui vorbea la telefon cu cineva. In scurta vreme, in timp ce eu explicam de zor intentiile mele politicoase, au intrat in birou doi domni imbracati in alb care l-au intrebat ceva pe domnul director, apoi adresandu-mi-se politicos m-au poftit sa vad o masina sau asa ceva. Eu nu doream sa merg, pentru ca nu explicasem tot, si m-am repezit energic spre pantoful abandonat, l-am cules, dar oamenii in alb m-au prins puternic de maini, in timp ce eu doream sa arat tuturor ca pantoful nu-mi apartine, e al secretarei, si ca eu doresc sa i-l dau. Viata e nedreapta, caci n-am mai apucat. Am simtit o intepatura in partea dreapta a gatului, apoi m-a cuprins o odihna placuta. Nu stiu cat am dormit, dar am visat ca faceam dragoste cu Lili, si ca ma legase de pat, cu catuse de catifea. Cand m-am trezit am remarcat ca intr-adevar eram legat de pat, dar nu cu catuse ci cu niste cureluse de piele...
